Primele raduri din viile noastre din Podgoriei Panciu sunt de la sfarsitul secolului al XVI-lea. Familia noastra de la generatie la generatie a plantat si cumparat de la familii care aveau in proprietate de la 1 rand pana la 80 de randuri de vita de vie. Asa am ajuns ca pana in prezent sa detinem un numar de cateva sute de randuri de vita de vie.

Podgoria beneficiaza de un climat umed si moderat. Datorita reliefului, altitudinii si altor conditii pedoclimatice. In aceasta zona, se obtin vinuri deosebite, atat albe cat si rosii.

Soiurile produse sunt:

Feteasca alba

Feteasca alba este un soi de struguri traditional românesc. Este cultivat în majoritatea podgoriilor, în special în Moldova si Transilvania.

Feteasca regala

Soiul Feteasca regala are perioada mijlocie de vegetatie ,vigoare mijlocie de crestere si fertilitate ridicata, 80-85%. Lastari sunt fertili. Se reface usor in urma accidentelor climatice. Este un soi cu rezistenta mijlocie la ger (-20°C -22°C), dar sensibil la seceta. Rezistenta mijlocie la mana si fainare, sensibil la putregaiul cenusiu al strugurilor.

Feteasca regala este un soi care valorifica bine aproape toate tipurile de sol. Are nevoie de umiditate asigurata. Productiile de struguri, cu o medie de 15 t/ha. Acumuleaza zaharuri de la 170-180 g/l pana la 200-210 g/l, cu o aciditate totala a mustului variabila intre 4,5-7,0 g/l H2SO4. Vinurile rezultate din Feteasca regala sunt de calitate. Pot fi folosite si la obtinerea vinurilor materie prima pentru spumante sau distilate invechite din vin.

Riesling

Soi de vita de vie nobila, foarte bine aclimatizat în Germania. Indeosebi pe terenurile deluroase situate de-a lungul fluviilor. Strugurii dau un vin cu aciditate si dulceata bine echilibrate. Tipologia vinului este diferita de la o tara cultivatoare la alta. Riesling-ul se cultiva în tari ca Austria, nordul Frantei si Italiei, Noua Zeelanda,Australia si Romania.

Aligote

Aligote – soi de vita cu struguri albi, originar din Franta, din care se obtine un vin alb sec, destul de acid, cultivat cu succes si în alte tari: California, România, Bulgaria.
Aligoté este o varietate de vita de vie utilizata pentru a produce sortimentul de vin cu acelasi nume.

Este un vin alb, cu un gust specific usor de pelin si de cicoare. Este un vin demisec spre sec, originar din zona Burgundia (Franta), de unde s-a raspândit, aclimatizându-se foarte bine în România, Bulgaria.

Multi pefera acest soi celui Chardonnay provenit din aceeasi zona. Merge foarte bine la mesele copioase, cu vânat, fripturi si gratar. Marile podgorii din Vrancea si Dobrogea cultiva acest soi de.

Sauvignon

Strugurii sunt mijlocii, cilindro conici, uni sau biaripati, desi in boabe. Bobul este mic, sferic, cu pielita subtire, pruinata, de culoare galben verzui, pana la galben auriu.

Soi cu perioada mijlocie de vegetatie (165-175 zile), prezinta vigoare mijlocie de crestere si fertilitate buna, 60-70% lastari fertili. Maturarea deplina se realizeaza la 2-3 saptamani fata de soiul Chasselas dore.

Rezistenta acestui soi la ger apar diferente intre cele doua forme, mai rezistent fiind Petit Sauvignon (-20°C -22°C), si ceva mai sensibil Gros Sauvignon (-18°C -20°C). Are rezistenta mijlocie la seceta si fainare, sensibil la mana, putregaiul cenusiu si moliile strugurilor.

Este un soi cosmopolit, prefera versantii cu expozitie sudica sau sud-vetica, bine insoriti, care asigura conditii pentru supramturarea strugurilor. Productiile de struguri care se obtin sunt de 6-8 t/ha la Petit Sauvignon si de 10-12 t/ha la Gros Sauvignon.

Tehnologic, este un soi de inalta calitate. Acumuleaza cantitati mari de zaharuri 195-220 g/l, valorile mai ridicate fiind caracteristice la Petit Sauvignon, aciditatea totala a mustului ramane echilibrata 4,5-5,5 g/l H2SO4. Vinurile obtinute au o aroma fina, caracteristica.

Merlot

Strugurii Sunt mijlocii, cilindrici, biaripati, cu boabele asezate normal ca desime pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita subtire, de culoare negru violaceu. Este acoperita cu un strat subtire de pruina. Pulpa zemoasa, cu mustul necolorat si gust placut.

Soiul Merlot are perioada mijlocie de vegetatie (170-180 zile) are vigoare mare de crestere si dezvolta un frunzis bogat. Prezinta fertilitate buna 70-75% lastari fertili si productivitate mai mare decat la Cabernet.

Maturarea deplina se realizeaza la circa 3-4 saptamani dupa soiul Chasselas dore (epoca a IV-V-a). Este un soi cu rezistenta slaba la ger (-16°C -18°C) si la seceta. Soi sensibil la mana, mijlociu rezistent la fainare si putregai, sensibil la molii si acarieni.

Are nevoie de terenuri fertile si cu umiditate asigurata. Se conduce pe tulpini inalte si semiinalte, cordon bilateral cu taiere in elemente scurte. Sarcina de rod fiind de 15-20 ochi/m2.

Productiile de struguri variaza in functie de arealul de cultura, de la 6 la16 t/ha. Tehnologic este soi de calitate, dar care nu atinge nivelul soiului Cabernet Sauvignon. La maturarea deplina acumuleaza 190-200 g/l zaharuri cu aciditate de 4,4-5,5 g/l H2SO4.

Datorita pielitei subtiri, boabele pierd usor apa putand atinge concentratii in zaharuri de 22-240 g/l. Continutul in compusi fenolici este de 2,6, incat vinurile obtinute sunt suficient de colorate si extractive.

Feteasca Neagra

Strugurii Sunt miljlocii spre mari, cilindro conici, aripati, cu boabele asezate des pe ciorchine.

Bobul mijlociu, sferic, cu pielita groasa, de culoare negru violaceu. Bobul este acoperit cu multa pruina, punctul pistilar persistent; pulpa zemoasa, cu mustul necolorat si gust placut.

Soi cu perioada scurta de vegetatie 150-160 zile are vigoare foarte mare de crestere. Cresteri vegetative puternice si fertilitate scazuta, 35-40% lastari fertili.

Maturarea deplina se realizeaza la 2-3 saptamani dupa soiul Chasselas dore (epoca a IV-a). Soi cu rezistenta foarte buna la ger (-22°C -24°C) si la seceta.

Soiul Feteasca Neagra este sensibil la mana si fainare, mijlociu rezistent la putregaiul cenusiu, molii si acarieni.

Soi care datorita vigorii mari de crestere necesita cultura pe terenuri mai putin fertile. Terenurile trebuie sa fie calcaroase si altoirea pe portaltoi mai putin vigurosi, care sa ii tempereze cresterile vegetative (SO4, SC 71, SC 25). Se preteaza la conducerea pe tulpini inalte si semiinalte, cordon bilateral simplu sau dublu.

Taierile sunt realizate in elemente scurte de rod. La taiere se atribuie sarcini mari de rod 20-25 ochi/m2, repartizata pe cepi de 2-3 ochi. Tehnologic, soiul acumuleaza multe zaharuri 200-250 g/l, cu aciditate echilibrata 4,7-5,5 g/l H2SO4.

Vinurile obtinute fiind armonioase. Prin supramaturare concentratiile in zahar ating 250-270 g/l. Vinurile obtinute se incadreaza in categoria celor cu denumire de origine.